Orice proiect care pornește de la o clădire sau un obiectiv existent are nevoie, mai devreme sau mai târziu, de un răspuns clar la aceeași întrebare: cât de bine corespunde documentația existentă realității din teren?
Planurile disponibile pot fi vechi, incomplete sau realizate într-o perioadă în care obiectivul avea o altă configurație. În cazul clădirilor care au trecut prin modificări succesive, al spațiilor industriale, al construcțiilor cu geometrie complexă sau al obiectivelor de patrimoniu, diferențele dintre documentație și situația existentă pot deveni relevante chiar înainte ca proiectarea să înceapă efectiv.
De aceea, înainte de a vorbi despre soluții de proiectare, este important ca baza de lucru să fie cât mai apropiată de realitate.
Ce înseamnă, de fapt, o documentare corectă a situației existente?
Nu este vorba doar despre a obține câteva cote sau despre a verifica dacă un plan este „în linii mari" corect. O documentare bună trebuie să ofere proiectantului informația de care are nevoie pentru a înțelege geometria reală a obiectivului și pentru a putea lucra pe o bază coerentă.
În funcție de specificul proiectului, aceasta poate însemna:
- poziția și geometria elementelor existente;
- dimensiuni și cote relevante;
- planuri, secțiuni și fațade;
- reprezentarea elementelor complexe sau greu accesibile;
- documentarea suprafețelor și a relațiilor dintre diferite elemente ale construcției;
- o bază de date care poate fi ulterior utilizată pentru alte livrabile tehnice.
Cu alte cuvinte, obiectivul nu este doar să măsurăm, ci să captăm situația existentă într-o formă care să poată fi folosită mai departe în proiect.
Calitatea documentației de proiectare începe în momentul în care cineva ajunge efectiv la element și îl măsoară.
De ce scanarea 3D poate fi utilă?
În cazul proiectelor în care geometria este complexă, o parte importantă din dificultate vine din faptul că nu toate informațiile necesare pot fi surprinse eficient prin măsurători punctuale.
Scanarea laser 3D permite captarea densă a geometriei existente și generarea unui nor de puncte, care reprezintă digital obiectivul documentat. Acest tip de date poate deveni baza pentru mai multe produse ulterioare: planuri, secțiuni, fațade, elevații, ortofotoplanuri sau modele 3D și BIM.
Un avantaj important este că datele captate nu sunt limitate la ceea ce a fost desenat în momentul măsurătorii. Norul de puncte poate păstra o cantitate mare de informație despre situația existentă, care poate fi utilizată ulterior în procesul de documentare și proiectare.
La Innovo Graph utilizăm pentru scanarea laser terestră Leica RTC360, iar datele sunt procesate și înregistrate în Leica Cyclone Register 360. Detaliile despre cum se comandă și se verifică o astfel de lucrare sunt în serviciul de scanare 3D.
Când sunt utile topografia și fotogrammetria?
Nu toate proiectele au aceleași cerințe și nu există o singură metodă potrivită pentru orice situație.
Ridicările topografice sunt necesare atunci când este importantă poziționarea corectă a elementelor în teren și raportarea acestora la sistemul de coordonate al proiectului. Fotogrammetria aeriană poate fi utilă atunci când trebuie documentate suprafețe extinse, zone greu accesibile sau elemente care pot fi surprinse eficient din aer.
În funcție de obiectiv și de cerințele proiectului, metodele pot fi utilizate separat sau împreună. Pentru fotogrammetrie aeriană, Innovo Graph utilizează platforma DJI Matrice 300 RTK, împreună cu camera Zenmuse P1.
Cele trei metode sunt comparate cap la cap în tabelele comparative.
Din teren până la informația utilizată în proiectare
Unul dintre cele mai importante aspecte nu este doar modul în care sunt captate datele, ci și ceea ce se întâmplă cu ele după măsurătorile din teren. Fluxul poate arăta, simplificat, astfel:
Captare în teren → procesare → nor de puncte → extragerea informației → documentație tehnică / model 3D / BIM
În funcție de cerințele proiectului, din datele captate pot fi generate:
- nori de puncte în formate precum E57, RCP și RCS;
- ortofotoplanuri și elevații;
- planuri, secțiuni și fațade;
- modele 3D;
- modele BIM Ready.
Astfel, datele din teren nu rămân doar o arhivă tehnică. Ele pot deveni baza pentru etapele următoare ale proiectului.
Ce se întâmplă când informația din teren nu este suficient de bună?
Diferențele dintre situația existentă și documentația de lucru nu apar întotdeauna imediat. Uneori sunt descoperite în timpul proiectării. Alteori apar în execuție, când o dimensiune, o poziționare sau o geometrie diferită de cea presupusă inițial obligă echipa să revină asupra soluției.
În astfel de situații pot apărea:
- măsurători suplimentare;
- reveniri în teren;
- ajustări ale proiectului;
- timp suplimentar pentru verificări;
- dificultăți în coordonarea dintre situația existentă și proiect.
Nu înseamnă că orice proiect are nevoie de scanare 3D sau de o documentare exhaustivă. Înseamnă că metoda de măsurare trebuie aleasă în funcție de nivelul de informație de care proiectul are nevoie. Cum se stabilește acel nivel, concret, este subiectul ghidului de achiziție a unei scanări 3D.
Un exemplu concret: Platforma Carbochim din Cluj
Un exemplu relevant este proiectul de reconversie a Platformei Carbochim din Cluj, unde Innovo Graph a realizat scanarea și modelarea 3D a peste 120.000 mp de hale.
Într-un proiect de această amploare, documentarea situației existente trebuie să poată susține atât dimensiunea obiectivului, cât și complexitatea etapelor ulterioare de proiectare și reconversie. Este un exemplu în care datele captate în teren devin mai mult decât o simplă măsurătoare: devin o bază de lucru pentru întregul proces.
Cum s-a desfășurat lucrarea: studiul de caz Carbochim. Despre ce înseamnă documentarea unui sit industrial întreg, înaintea reconversiei: articolul dedicat.
Datele bune din teren încep înainte de proiectare
O documentare corectă a situației existente nu garantează, desigur, un proiect fără probleme. Dar poate reduce una dintre sursele importante de incertitudine: diferența dintre ceea ce presupunem că există și ceea ce există efectiv în teren.
Pentru unele proiecte, acest lucru poate însemna o ridicare topografică bine realizată. Pentru altele, poate însemna scanare 3D, fotogrammetrie sau o combinație între mai multe metode. Important este ca datele colectate să fie potrivite pentru ceea ce urmează după măsurători.
Înainte de a începe proiectarea, merită să ne asigurăm că proiectăm ceea ce există, nu ceea ce presupunem că există.
La Innovo Graph lucrăm de la captarea datelor din teren până la livrabilele tehnice necesare etapelor următoare ale proiectului.